Este vreo mare scofală condensarea centralelor termice? Vezi un top al centralelor termice cu condensare!
Condensație (corect: condensare)
Condensarea obișnuită (de care știi de la Fizică)
Condensarea în cazul centralelor termice este exact ca și condensul pe un geam, sau pe o sticlă de bere rece. Berea se încălzește din 2 motive:
- de la aerul cald (vara pe terasă)
- de la condens. La Fizică ziceam căldură latentă. Vaporii de apă din aer condensează pe sticla rece. Pe sticlă va fi atâta apă că pleacă și eticheta. Se trece de la gaz/aer la lichid/apă. Fenomen ce degajă căldură spre sticlă, apoi spre bere 🙁 Simplu: exoterm. Invers față de evaporare: endoterm. Nimic mai simplu, chiar!
Condensarea centralelor termice pe gaz
Apa din țevi se încălzește din aceleași 2 motive:
- de la flacără (în arzător)
- de la condens. Vine returul din instalație rece (de ex. 30 °C). În gazele arse sunt vapori fierbinți de apă. Ăștia condensează pe țeava de retur. Vaporii devin apă. Prin condensare se cedează căldură apei din retur. O preîncălzire înainte de flacără.
Se recuperează energie de la gazele arse. La CT convenționale gazele au temeperatura cca 130°C, la cele cu condensare poate fi doar 60°C.
Să fie cât mai mult condens, eficiență mai mare, trebuie să fie returul instalației foarte “rece”.
Așa spunem: temperatură joasă. De exemplu pe tur 45°C, pe retur 25°C.
ATENȚIE! Caloriferele trebuie supradimesnionate. La temperaturi joase n-au puterea ca la temperaturi înalte.
Pe vremea lui Iliescu, pardon – Ceaușescu, la termoficare aveam 95/75°C.
Știai că la gaz plătim puterea calorifică superioară?
Eficiența (randamentul) 108%, 109%
Gazul are 2 tipuri de puteri calorifice: inferioară și superioară.
Cea superioară consideră recuperarea căldurii latente a vaporilor de apă din gazele arse.
Cea inferioară nu consideră recupererea căldurii latente a vaporilor de apă din gazele arse. Adică: o putere mai mică.
Din păcate, la compania de gaz plătim puterea calorifică superioară.
Adică, dacă n-ai centrală cu condensare, nu beneficiezi niciodată de puterea superioară plătită.
Eficiența centralelor cu condensare poate fi 108%, că se raportează la puterea calorifică inferioară. Incorect, totuși.
E peste 100% că, cică, o CT scoate mai multă putere decât ar avea gazul în cea inferioară.
Eficiența raportată la puterea calorifică superioară a gazului ar fi cca 90+% la încălzire, cca 86+% la preparare apă caldă.
Nu dezvolt aici, că va fi un articol despre eficiența centralelor termice pe gaz, combustibil solid etc.
Cele bune! Centrale termice zic…
Probabil ca la o incapere,(casa in cazul meu),cand am luat in calcul sa montez o centrala,asta in 2008{ Ariston Uno -24kw],m-am pus sa calculez volumul de aer. La o centrala in condensare va trebui sa iau in calcul la fel, volumul de aer ce urmeaza sa fie incalzit? Apropo, centrala functioneaza si acum.
Încearcă să o folosești pe temperatura cea mai mică, 35..50°, astfel încât să fie confortul cerut.
Apropo? Centrală non-germană funcționează de 12 ani!? No way!
La temperaturi mari pe tur cca 70 de grade și un retur sa zicem 25 grade, centrala funcționează cu randament optim?
Idea e următoarea: calorifere etaj, pardoseala parter. Un tur de 70 care intra la etaj coboară la un 50 la parter și iese un 25 din pardoseala! Returul de la etaj sa devină turul de la parter!
Hmm. Nu sunt adeptul.
Înseamnă distribuție înseriată. Spre zero control pe temperatură agent.
Sunt robineți speciali pentru distribuție mono-tubulară. Dar, și cu ăștia greu se controlează temperaturile. Vorbim de doar calorifere, de același tip.
—
N-aș recomanda.
Aș pune amestec pentru pardo’. ¯\_(ツ)_/¯
Mulțumesc de răspuns, și îmi cer scuze pentru descrierea incompleta a sistemului gândit de mine ca alternativa la soluțiile super termostatate și costisitoare totodata.
Exista distribuitoare cu capete termostatate și la etaj (calorifere) la fel la pardoseala care are și grup amestec + capete termostate dar sper sa nu ajung la soluția sa zic extrema cu termostate in fiecare camera!
Automatizarea mea ar consta in robineți termostatati la calorifere , echilibrare hidraulică la pardoseala ,centrală cu o buna modulare senzor extern și un termostat ambiental on of eventual cu conexiune la net mai ieftin pentru o minima gestionare de la distanță!
Întrebările sunt următoarele:
1 randamentul centralei pe o diferența de 70 25?
2 are logica ce am gândit?
Ar avea logică.
Dar, foooarte greu de gestionat.
La fel, echilibrarea greu de făcut per întreaga instalație: calo + pardo.
Echilibrarea trebuie făcută fără capi termostatați, fără termostat pe CT.
Complicat.
#șîeu. Automatizare de câmp aș recomanda citire.
Ce facem cu apa rezultată din condensare?
O putem folosi la ceva?
Uau!
Una din cele mai bune întrebări pe site-ul ăsta.
Temă de casă pentru mine și cititori chiar.
Mersi.
–
Apă potabilă, pH recomandat 6,5..8,5.
Condensul are pH-ul 3..4. Deci, e acid.
Țevile de plastic nu sunt afectate.
Cele din metal, da.
Se poate pune ceva neutralizator de crescut pH-ul.
–
Condensul poate fi folosit pentru tras apa WC sau alte scopuri menajere.
Daca ati fi fost profesor, pe cuvant, elevii ieseau direct maestri, la cum explicati. Mai clar de atat nu se poate! Bv! Felicitari!!!
Mda. Nu stiam cum s-arat cat de super-simpla e super-califragilistica eSpresie: centrale termice cu condensaTie.
Mersi.