sibotherm > Echipamente & Apă > Comentarii @ Recirculare acm 🚿

Comentarii @ Recirculare acm 🚿


   

Comentarii @ Recirculare acm



Semnul = share direct paragraf (clic lung/tel.; dreapta/PC)

sibotherm app: Add..; sus-dreapta/PC

Mărire poze: clic lung; dreapta/PC

A fost de folos articolul? Am fi recunoscători pentru 5 stele pe Google. Mersi.

Despre autor

65 de comentarii la „Comentarii @ Recirculare acm 🚿” →share🔗clic👆lung pe data unui mesaj

  1. Salut!
    Inteleg sistemul inelar de ditributie: face apa sa se miste in toata teava cand pornesti orice consumator din inel.
    Inteleg sistemul de recirculare ACM: de la cel mai indepartat consumator de ACM te intorci cu o teava spre sursa de caldura (boiler, etc).

    Ce nu inteleg este cum le pui pe astea doua impreuna.
    Intelegerea mea este ca, daca faci recirculare, nu mai e nevoie de inel, deoarece apa este recirculata periodic.
    Daca sunt folosite impreuna (inel + recirculare), cele doua bucle ale inelului trebuie sa fie cat de cat echilibrate hidraulic astfel incat pompa de recirculare sa recircule apa prin ambele jumatati de inel.

    • Fără pompă de recirculare
      O țeavă înapoi, de la ultimul consumator țeava de ieșire ACM din boiler/CT (un teu, deci) = deja inel.
      Apa caldă merge la toate obiectele. Evident, debit mai mare pe o parte, debit mai mic dincolo.
      Dimineața, doar primul care folosește orice chiuvetă așteaptă. După masa, cel care se întoarce de la școală, serviciu.
      Similar cu băile dintr-un bloc cu 10 etaje. Consumă etajul 8 = de la parter la et. 7 există apă caldă.
      Clar, cu timpul apa se răcește.
      Cu pompă de recirculare
      A. Țeava ce vine înapoi va fi înțepată cu teu în cea de apă rece a boilerului/centralei.
      Așa, trebuie folosită o clapetă de sens. Deci, va fi doar un sens al ACM spre consumatori. Pompa de recirculare va funcționa în sistem închis, asemenea unei pompe din instalația de încălzire monotubulară. ACM merge de la primul la ultimul consumator = un fel de tur. De la ultimul, apa se întoarce = un fel de retur.
      B. Poate fi și:
      – inelul de mai sus, cu teu pe ieșire ACM din boiler/CT
      – chiuvetă bucătărie + 3 lavoare + 3 dușuri + 3 bideuri = 10 obiecte sanitare
      – recircularea (întoarcerea, teu în apa rece) o fac cu teu în mijlocul consumatorilor: 5 pe stânga, 5 pe dreapta, sau 4 + 6, 3 + 7.

  2. PEGA gas condensing boiler
    Description

    The compact PEGA series of gas condensing devices has long set standards in terms of efficiency, convenience and flexibility. The latest generation continues the tradition with a new design. PEGA is available in various versions and power levels in the customary configuration. Outputs ranging from 1.8 – 40 kW and its one-of-a-kind modulation fulfil every wish.

    With a broad modulation range of 1:20 and an output range of up to 40 kW, it can be used for almost any application.

  3. Cred ca aici e vorba chiar despre ce discutam : ACM instant cu recirculare si fara Boiler Stocator , iar recircularea se realizeaza cu o pompa Grundfos Alpha Comfort cu Autoadapt , si pe conducta de ACM ii montat un senzor de temperatura care comanda pompa Grundfos Alpha Comfort .

    Instant Hot Water in all Taps : Alpha Comfort

  4. Legat de proiectul de incalzire in pardosea . Primul pas e calculul necesarului termic , conform STAS 1907.
    Intrebare : sinteti Auditor Energetic autorizat ? Adica , daca oricum calculati necesarul termic , puteti emite si Certificat Energetic oficial al cladirii ?
    Fiindca , altfel , va trebui , oricum un Certificat Energetic oficial ( alti bani , alta distractie )
    Iar daca D-voastra calculati oricum necesarul termic , s-ar economisi banii platiti unui alt Auditor Energetic .
    Iar legat de toleranta calculului conform STAS 1907 : se considera la calcule si aportul solar prin ferestre ? Randamentul sistemului de ventilatie cu recuperare de caldura ? Sau ventilatia mecanica prin deschidere de ferestre ?
    Adica ce toleranta ofera calculul necesarului termic conform STAS 1907 in comparatie cu algoritmul PHPP ( calculul Casei Pasive )
    Concret : ce acuratete are STAS 1907 in raport cu PHPP ?

    • Cursul de audit energetic l-am făcut.
      O totală dezorganizare. Din 10 colegi la acel curs, niciunul n-am înțeles cum se dă examenul, cum se face, susține proiectul final etc.
      În concluzie: sunt un incompetent în ceea ce privește acel curs. Recunosc.
      Oricum, mi se pare nasol ca noi, inginerii instalatori, să fim în aceeași oală cu ingineri mecanici, electricieni și alte specialități.
      Facem 5 ani de facultă degeaba. Altcineva, cu un curs de 2 luni, e peste mine. Hmm! Mă rog.

      Alți bani, altă distracție pentru certificatul energetic. Alegerea clientului.
      Considerăm punctele cardinale.
      Nu considerăm aport solar prin ferestre. Nici nu apare în stas. Mi se pare normal să fie desconsiderat.
      Se consideră aerul proaspăt necesar. Dacă există recuperare de căldură, o considerăm.
      Nu m-a interesat, nu mă interesează PHPP și alte denumiri moderne.
      Acuratețea calculelor = hotărârile proiectantului.
      Dacă 2 proiectanți au exact aceeași părere (la virgulă) = ambii slabi, din punctul meu de vedere.
      Oricum, proiectul nu contează atât cât greutatea asistenței tehnice dată de noi către client. Suport tehnic: înainte de lucrare, în timpul execuției. Plus, mai important aș spune, consultanța pentru exploatarea optimă a triadei: sursă de căldură – instalație – construcție (casă). Spre bucuria multor utilizatori non-clienți-sibo, cu un confort total aiurea, asistența tehnică pentru exploatare le aduce un confort superior față de ce aveau înainte (1, 2, 3 ani și mai vechi).

      PS
      Lipsă de modestie: tot mai mulți clienți pentru proiect sunt cei care au deja încălzire în podea și se mută în casă nouă. Ei cam știu despre ce vorbim prin saitul ăsta.

      • Iar , delta T , adica diferenta de temperatura dintre : tur si retur sa fie cat mai mica , in asa fel incat si temperatura pe tur sa fie cat mai mica .

        delta T = 5C sau 7C

        iar temp tur = 30C

        Toate astea in functie de necesarul termic al cladirii , si de finisajele folosite ( gresie , parchet laminat , parchet dublu/triplu stratificat etc )

          • Va referiti la distribuitoare de apa rece si calda ?Ca ma gandesc ca la Incalzire in Pardoseala nu se poate fara distribuitoare .
            Si ce preferati in loc de distribuitoare ?
            Eu am dat de site-ul D-voastra cautand informatii despre : Sistemul Inelar
            Fiindca am vazut pe site-urile din Germania , ca “Ringleitung” ( Sistemul Inelar ) e cea mai buna configuratie de conducte pentru apa rece si calda.
            Sistemul cu distribuitoare ii cel mai rau , ca apare stagnarea apei in conducte
            Sistemul cu T-uri , si acolo apare stagnarea
            Sistemul serial , pierderi mari de presiune in conducte , si si la sistemul asta apare stagnarea apei daca nu se foloseste des ultimul utilizator .

            Singurul dezavantaj la Sistemul Inelar e : lungimea sistemului inelar necesita mai multa conducta ( adica mai multi metrii liniari de teava )

      • Nu e vorba de nici o modestie . Asa cum se face proiect tehnic de structura a unei cladiri , in mod profesionist se face si la instalatii : sanitare , electrice si incalzire ( Autocad MEP , mechanical , electrical , plumbing )

        Daca , cumperi teava de la Uponor sau Rehau , sau poate si alti producatori , Tiemme etc , in pretul achizitiei sistemului de IPAT iti ofera si un calcul hidraulic pentru incalzirea in pardosea .

        Doar ca ei ( Rehau , Uponor ) nu ofera si asistenta tehnica , ceea ce D-voastra o faceti .

    • Am stiut ca am uitat ceva . La calculul necesarului termic conform STAS 1907 se omite si valoarea etanseitatii la 50Pa , adica valoarea : Blower Test-ului , cate schimburi de aer se produc intr-o ora , la o diferenta de presiune : interior – exterior de 50Pa.

      STAS 1907 nu tine cont nici de valoarea etanseitatii .

      • The new MAGNA3 pump is equipped with the Grundfos patented direct sensor, which constantly monitors both the media temperature and the differential pressure, across the pump. Doing so, makes it is possible to measure the circulating flow in the system. And by adding a second temperature sensor to the return pipe, the delta T and the energy flow can be calculated

        Heat energy meter
        The MAGNA3 features a built-in heat energy meter that can monitor system heat energy distribution
        and consumption in order to avoid excessive energy bills caused by system imbalances. The heat
        energy meter has an accuracy of +/-1% to +/-10%, depending on the duty point, and will save you the
        cost of installing a separate energy metering device within your system.

        The smart pump
        MAGNA 3 gives you new opportunities with more
        intelligent control modes, optimized building
        management communication and a built-in heat
        energy meter. It also allows you to save pump
        throttling valves in the system. It is fair to say that we
        have raised the bar for intelligent pumping.

  5. Scuze . Am gresit la numarul Reynolds pentru curgerea turbulenta :
    Pentru curgeri în țevi, un număr Reynolds peste 4000 indică o curgere turbulentă

    Eu nu m-am referit neaparat la doua dusuri simultane . Ci la un dus + spalat mar la bucatarie .
    Asta ma interesa in mod special : Acumularea = pierdere de energie .

    Dar de exemplu : dus + masina de spalat haine sau masina de spalat vase , simultan , e posibil ?

    Sau dus + alt consumator mare de apa calda , simultan cu dus-ul , se poate ?

    • Mașinile de spălat vase și haine din casa omului se leagă la apa rece.
      Există mașini profesionale care pot fi legate: și la apă rece, și la acm.
      Consumator mare de acm = spălător (chiuvetă) bucătărie. Pentru a limita debitul aici: a) limitator de debit, sau b) pur și simplu obturez robinetul colțar.
      Debit cât China ar ajuta când limpezesc o oală spălată de untură. Nu cred că e cazul când există mașină de spălat vase.
      Lavoarul (chivetă baie) și bideul au debite foarte mici, 3,8 l/min de obicei. Pot fi de tip A+++, sub 2 l/min. Nu încurcă (major) dușul care merge.
      Centralele cu preparare instantanee de acm au limitator de debit. Eventualitatea folosirii unei alte baterii, poate scădea debitul dușului, nicidecum temperatura jetului.

    • Gracias por el mensaje.
      Dedurizatoare-cică (descalcificatoare) de felul ăla există și la noi.
      Date tehnice zero. Ei spun (totuși) că 20% reduc din calciu.
      Dacă am duritate 46 grade germane?
      Mă rog, io nu le recomand clienților noștri, care au apă dură, peste 25..30 grade germane.

      • Sistem inelar nu este egal cu vreun band.
        Există mai multe tipuri de distribuție a apei. Aleg ce distribuție vreau, ce material de țeavă vreau, ce îmbinări vreau, ce brand vreau.

        Nu centrala termică este cea cu recirculare de apă caldă. Nici vreun boiler de o tonă. Ci, fac io recircularea cu o țeavă.
        Poate fi o biată centrală obișnuită de apartament combi (cu preparare instantanee de acm) + o pompă re recirculare. Gata. Pun iarăși poza.
        Comanda pompei de recirculare poate fi:
        – o simplă priză cu orar
        – o simplă priză cu WiFi
        – un simplu întrerupător lângă cel de lumină (cum pornesc un ventilator, pot porni pompa)
        – un simplu senzor de mișcare în baie
        – un controler cu senzor de temperatură
        – cele de mai sus îmbinate, sau alte idei ale omului.

        • CT gaz cu acm instant + recirculare si fara boile extern la o casa particulara :

          “posibil. NU si cu rezultatele dorite.
          Controlerul si senzorul de temp tur si retur vor face ceea ce trebuie, vor “plimba” o cantitate de apa care incet-incet se raceste.
          Cazanul combi, instant, prepara acm doar la sesizarea fluxostatului.
          Dacă intervalul dintre 2 folosiri acm este mare, rezultatul NU este cel pe care-l așteptați.”

          • Pompa de recirculare va da acel debit prin centrală. Debit pe care îl vede fluxostatul.
            Centrala prepară apă caldă că îi spune fluxostatul. Nu știe că merge vreo chiuvetă, sau doar recircul cu o pompă.
            Pompa poate merge 1, 2..3 minute, sau cât observ că e nevoie să ajungă apă caldă la ultimul consumator.

          • Avantaj potcoavă (am mai scris):
            a) apa caldă recirculată ajunge până în racordul flexibil al bateriei,
            b) pierderi de presiune zero, că rămâne curgere laminară, fiind cură, nu cot, nu teu.

            În loc de potcoavă pot folosi un teu obișnuit. Teul poate fi jos (pe placă) sau îl urc în dreptul bateriei. Poate fi teu 16*1/2FI*16 Pex, sau 20*1/2FI*20 PPR.
            Rar folosim recircularea până în fiecare baterie. De obicei, doar aducem sub centrală o țeavă de la ultimul consumator și gata. Clienții sunt foarte ok cu recircularea așa. Într-adevăr apa caldă nu este chiar în flexibilul bateriei, ci în teul dedicat acelei baterii. Adică, 50 cm distanță de flexibil.

          • Am inteles . M-am intalnit cu : curgerea turbulenta la colectorul orizontal in spirala pentru Pompe de Caldura : sol-apa.
            La curgerea turbulenta , transferul de caldura dintre sol si colectorul spiral al pompei de cadura e maxim.
            Curgerea turbulenta va fi cand numarul Raynolds va fi peste 2400 ( zic asta din memorie , si nu caut acum pe google )
            Cred ca la fel e si cu “Potcoava” , doar ca acolo : curgerea tre’ sa fie laminara si nu turbulenta , pentru a avea pierderi de presiuni minime .
            ==========
            Intrebarea mea legata de CT gaz Combi cu ACM instant + Recirculare si fara Boiler ( nici extern , nici incorporat ) era :

            Cat de fiabila e o astfel de solutie “low cost” la o casa particulara in comparatie cu solutia consacrata cu boiler stocator .

            Adica , e o solutie de avarie ? Neconfortabila , dar ieftina ?

            Sau se poate lua in considerare la modul cel mai serios ?

            Daca cineva e multumit cu faptul ca poate avea doar un singur consumator simultan , atunci solutia asta va fi OK ?

          • Mai mult de două dușuri simultane = alt subiect. Recirculare apă caldă menajeră = altă poveste.
            2 dușuri simultane =
            a) 2 centrale de 24 kW, sau una de 40+ kW;
            b) o centrală de 24 kW + acumulare (boiler cu serpentină, sau cel mai ok = schimbător cu plăci și rezervor acumulare).

            O familie cu 3 membri n-au dușuri suprapuse foarte des.
            O mașină de spălat vase și limitarea debitului la bucătărie poate rezolva problema: o persoană la duș + spălat un măr în bucătărie.
            Că o familie folosește o centrală fără acumulare, sau fără boiler nu înseamnă că n-au bani.
            Acumulare = pierdere de energie.

            În cca un an, doi vor fi centrale cu modulare de la 1 la 40 kW. Acum există de la 1,5 la 35 kW. Care pot fi 38 kW pe acm.

        • Sistemul inelar = o configurare ( Layout ) de montaj al conductelor .
          Nu e legat de nici un brand , dar acea “Potcoava” se poate achizitiona doar de la unele branduri.
          Si sint destul de scumpe , atat la Rehau , Uponor , Viega , Tece , Frankische , Geberit , Aquatherm

          Nu se poate construi sistem inelar decat cu acele “Potcoave” ?

          Fiindca sistemul inelar e similar cu sistemul in serie , doar ca de la ultimul consumator se revine cu o conducta pana la inceputul sistemului in serie .
          ================

          “centralele mixte nu asigura decat un consumator de apa calda. Ex: centrala de 35 kW (cea mai puternica centrala mixta) va asigura instant, iarna, doar 14 L/min !, adica un dus si jumatate:

          · Centralele instant au functia Comfort – pentru a furniza apa calda rapid. Astfel apa calda este permanent in centrala. Raman cativa litri de apa rece pe teava, puteti sa faceti socoteala cati litri sunt si in cat timp se scurg la un debit de 8 L/min.”

  6. Cum identific “ultima chiuveta”? Ct+ boiler la demisol, urca coloana in baia de jos, merge la chiuveta, de acolo, in stanga la bucatarie, vreo 10m, coloana ura la mansarda in baia mare la dus, bideu,vana, in serie, pe peretele opus, vreo 4m de teava, 2 ciuvete, de acolo srapunde un perete si ajinge in baia matrimoniala, dus, bideu, penperetele opus, 4m teava, 2 chiuvete

      • Ba da. Chiar asta e ideea cu potcoavele alea. Apa urcă până la racordul flexibil al bateriei. Apa continuă să meargă spre următoarele baterii. Fiind curbă, se păstrează curgerea laminară, fără pierdere de presiune locală, cum ar fi fost în 4 coturi (liră de urcat) și un teu (pentru cotul adaptor). Foarte util când există un hidrofor modulant. Nu atât de important dacă ne bucurăm de presiunea apei din rețea stradală, sau când există un hidrofor (ori pompă puț) de 2 lei cu presostat (nu convertizor).

  7. Recirculare acm se poate face daca in loc de water heater (pe schema expusa de tine) avem o centrala pe gaz cu ACM instant? Si sa avem o plaja de temperatura mai mare la pompa de recirculare pentru ca centrala sa nu porneasca foarte des.

    • Bună întrebare.
      Voi adăuga în articol.

      Recirculare cu centrală termică de apartament?
      CT combi n-are acumulare. Face instantaneu acm. Ok.
      Pompa de recirculare acm cum va merge?

      1. Cel mai simplu: o priză programabilă.
      Vreo 30 de lei. Vreo 10 orare.

      Sună ceasu la 7? Ok.
      Pompa merge de la 06:58 la 07:01. Gata.
      Primul copil vine de la școală la 13.25?
      Pompa merge de la 13:23 la 13:26. Gata.

      2. Un controler cu senzor de temp. de conductă (sau bulb), la distanță.
      Pe emag cca 80 lei. Cică, precizie 1°C.
      Pornesc pompa la 32°C, sau 38°C. Așa, n-ar trebui să pornească CT f. des.

      Pompa poate fi sub ultima chiuvetă. La fel, controlerul cu senzorul.

      3. 1 combinat cu 2. Că noaptea nu vreau acm.

      4. De-aia există pompe learning de recirculare acm. Învață comportamentul familiei. Cum folosește familia acm de-a lungul zilelor L-V, S-D, orele din zi.
      Au și senzorul de temperatură. Consumă vreo 3 Wați.
      Cam în 2 săptămâni învață ce e cu apa caldă menajeră într-o casă.
      Cam scumpe. Dar, salvăm planeta!!!
      Atenție! Bebe nou = scos modul „learnig”. Bebe îl dă peste cap 😉

      Prima variantă ar trebui să fie de ajuns, oricum. Simplă & eficientă.
      Pompă ieftină de vreo 5 Wați + priza. Gata recircularea apei calde menajere.
      10 orare pe zi (nu și noapte) cam ok.

        • 1. Economie de apă. Nu arunc apa răcită pe țeavă. Țevi cu diametru mare + distribuitoare = volum MARE de apă RĂCITĂ.
          2. Economie de gaz (orice energie). Nu încălzesc degeaba apa, după care se răcește pe traseu (peste noapte, sau ore/minute).
          3. Confort. Apa caldă menajeră vine instantaneu.
          4. Dezavantaj minim. O pompă de recirculare consumă 3 W = 0,003 kWh/h. Poate merge 10 minute pe zi = 60 minute (1 oră) în 6 zile = 3 Wh = 0,003 kWh în 6 zile. O priză programabilă = 30 lei. Pornesc pompa câte 2 minute la: 6:58, 17:58, 18:58, 19:58, 20:58 sau 21:58. Dacă las pompa 24/24 = 3 W x 24 h x 30 zile = 2160 Wh = 2,16 kWh/lună x 0,65 lei (TVA inclus)/kWh = 1,4 lei/lună.

      • Ai putea sa imi explici babeste putin, cum se face conexiunea de la teava de recirculare in centrala combi fara acumulare? Am vazut un desen de mana cu ceva clapeta de sens… Sau o resursa / manual tehnic etc. pe care sa il pot prezenta instalatorului?

        Multumesc

  8. Bogdane, o intrebare putin paralela sau perpeniculara: Un boiler electric uzual.Se recomanda(prin manualele tehnice) urmatoarele: Sa fie piese de fonta racordate la filetele boilerului ,pentru evitarea electrocoroziunii, piese de plastic izolatoare intercalate.Citez manual ferolli :La instalarea conductelor de ap?, respecta?i regulile esen?iale pentru prevenirea coroziunii: „Nu
    se instaleaz? ?evi de cupru înaintea celor din fier sau o?el în sensul de circula?ie al apei”. Pentru
    a evita formarea perechilor galvanice ?i prevenirea efectului distrug?tor al acestora, în?uruba?i
    dup? cele dou? conducte ale boilerului cele dou? racorduri izolatoare furnizate împreun? cu acesta , cu ajutorul unei benzi din teflon.. Daca poti un mic indreptar la tema , prin prisma experientei tale, mersi

    • Vorba lui Banciu: niste nesimtiti.
      Garantie boilere = pastrate în cutii.
      Serpentina lor e din cupru (majoritatea). Racordurile din otel. De ce noi sa punem plastic, sau racorduri cauciuc?
      Bun. Boiler electric. De ce nu pun ei racordurile de plastic? PPSU, EPDM, ABS = plastice scumpe.
      Sfat? Presiuni și temp. cat mai joase. Luat gând de la garanție.

      • Principiul de curgere: cuprul poate veni numai dupa otel în directia de curgere a apei. Problema se complica daca ai și recirculare acm. (sistemecupru punct ro). De aia boilerele au anod de magneziu și sunt emailate pe interior. De notat ca pina la intrarea in boiler de evitat teava de cupru. Presiuni și temp. cat mai joase. Tocmai ma hotarisem pentru un boiler mai mic care sa mearga la vreo 80 gr. și vana termostatica esbe pe iesire.

        • Da. Cei ce ofera garanție au pretentia sa verifice anual, sau de 2 ori pe an, acel anod. Daca e cazul, sa-l schimbe. Boilele Ariston, pe lânga anod Mg, au ceva protectie de titan ce face protectia cu ajutorul curentului electric. Ma rog.
          Oricum. Ar trebui sa scrie negru pe alb: „ATENTIE! Fara cupru la intrare apa!” Nu? Toata lumea lucreaza in cercetare?
          Nu ma laud ca m-as pricepe la fenomenele alea micro-nano-electrice etc.
          Adevarul ca io-s cu PPR-ul și cu acm instantanee.

  9. Am o mare problema cu instalatia, și cu nevasta!
    Adica, nu ii vine apa calda la dus, decat in anumite conditii.
    Problema, cred, pleaca de la faptul ca centrala e la circa 20 m de dus + numeroase coturi. Teava de cupru de 18 (ca, na, sa vina apa multa: alta greseala). Bateria e una termostatata.
    Daca dau drumul la apa (bateria fixata pe circa 40C) vine apa calda constant, dar cand schimb apa pe dus (adica sa curga pe para dusului, nu direct din baterie) se opreste centrala. Probabil, nu mai sesizeaza ca trece apa, datorita debitului mic. Am inlocuit 3 capete (para) de dus, cu gauri mai mari/mai mici. Degeaba!
    Singura solutie e sa curga putin apa la chiuveta PE care o am in acea baie, astfel incat sa am debit in centrala, sa functioneze continuu.
    Si e enervant. Ma cearta nevasta ca nici nu are presiune la dus si, daca umblu la alt robinet prin casa și il inchid brusc, nici nu mai vine apa calda deloc. Se opreste centrala (Buderus, Logamax GB012K). Am chemat și pe cei de la Romstal, ca de la ei am centrala și bateria termostatata, dar, zic ca instalatia mea e de vina, nu centrala lor.

    Mersi

    • Calin,
      1. Romstalu are dreptate. Sorry. Centrala nu stie cine (para fixa, para mobila, chiuveta) consuma apa calda menajera. Daca Buderusu-i ok pe un singur consumator acm = n-are niciun defect.
      2. Enervant. Nu dau debitul minim în datele tehnice. Io estimez la Buderusu asta cca 4 l/minut. Cu trecerea timpului, 4+ l/min. Ma rog. Corect ar fi sa stim debitul minim de acm al unei CT. Daca nu e ca-n prospect – ca de-aia am cumparat-o, apreciind performantele – s-o repare service-le.
      3. Oricum, bateria a fost foarte scumpa. Este cu limitator de debit cumva? Daca nu, ar trebui sa bage vreo 15+ l/min, estimez. Deci, CT ar fi mers ok, 15>4.
      4. Fara nicio para montata, pe stutul ala cu filet, merge apa ca lumea? Intra CT pe avarie și asa? Banuiesc ca da. Bateria merge super ok pe pipa de umplere? Atunci problema e din baterie, clar. Daca în punctul A este debit, iar în B nu e debit = e ceva pe traseu. Daca traseul este doar interiorul bateriei, atunci interiorul bateriei are ceva problema.
      5. Ar putea fi și faptul ca apa rece, nu are 10C, ca are 19C. Bateria face acel amestec, dar are nevoie de doar 3,5 l/min acm de la CT. Încearca s-o folosesti cu apa rece oprita.
      6. În baterie habar n-am ce-ar putea fi. N-am reparat veci vreo baterie.

    • 1 MPa = 10 bari. 5 bari = 0,5 Mpa
      Deci: tevile rezista 100+ ani fara probleme de presiune și temperatura la sanitare și termice.
      Îmbinarile la fel. Doar daca n-o ard aiurea producatorii: pe hârtie ok si-n realitate nu.
      Extras din datele tehnice: “Uponor PEX is the clean, green and healthy alternative — no solder, no torches, no fluxes or solvents. All connections are done with engineered fittings that, when properly installed, are leak-resistant and will last the life of the system.”
      La fel Rehau, Tece etc.

  10. Bre, eu zic ca ti-a fugit nevasta cu unu care vinde distribuitoare? Imi spui sa fac sistemul loop, dar ce pula mea… mi se sparge un racord, trebuie sa le opresc pe toate. Apai cu ce mai trag apa la buda cand ma cac, pana vine dorelu’ de ma rezolva?
    Imi povestesti dupa aia ca uite ce apa+gaz/curent/lemn risipesc ca se raceste apa-n teava, dar nu vezi OZN-uri cu recirculare care consuma energie+combustibil ca sa faca recirculare. Adica e ca și cum m-as duce la McDonalds și as cere hamburger cu chifla dietetica. Ca doar vreau sa slabesc, nu?

    • 1. Robineti de separare pe nivel, sau baie, ori apa rece baterie ingropata + robineti de siguranta pe obiect sanitar


      2. Pompa recirculare acm consuma 5 W, hai!

      Caracteristica pompei Wilo-Star-Z NOVA:

      O folosim 0,5 ore dimineata + 3,5 h seara = 4 h/zi = 120 h/luna.
      120 h/luna * 5 W (maxim) = 600 Wh/luna = 0,6 kWh/luna
      Tarif energie electrica = cca 0,55 lei/kWh cu costul certificatelor verzi, contributia pentru cogenerarea de înalta eficienta, acciza și TVA. Tarifele Electrica 2017.
      0,60 kWh/luna * 0,55 lei/kWh = 0,33 lei cu TVA/luna. OZN?
      Se poate pune s-un termostat. Ca de-i calda apa la ultima chiuveta, pompa nu merge.

    • Da, am inteles sistemul de functionare in bucla. Se face pentru toti consumatorii pe apa calda și rece. Iar recircularea este ceva separat/optional.

      Am greata de PPR.. mai ales lipituri sub tencuiala/sapa, eu vreau sa folosesc PEX cu sistemul de manson alunecator de la Rehau, Uponor, Tece.

      Cred ca merg cu Rehau teava Rautitan, dar nu stiu cum se vor comporta imbinarile alea peste 10-20-100.000 de ani. Asa cu distribuitorul mergeam cu teava fara imbinari și aia era, eliminam un punct sensibil din discutie.

      Varianta cu teuri, e clasica.. adica tot nu rezolv mare lucru, ca apa sta pe coloanele consumatorilor, nu se recircula ca-n sistemul loop decat pe coloanele principale.

      • Sistemele Uponor sunt printre cele mai bune, dar și printre cele mai scumpe.
        Se lucreaza usor cu ele. Au scule super-ok.
        Dar, atentie: sistemul in bucla nu e tot una cu recircularea.
        In bucla se poate lega și acm (apa calda menajera), și ar (apa rece). Un sitem mai complicat.

        Recircularea se refera doar la acm. Se face și la un sistem clasic, non-bucla.
        Oricum, io as merge pe PPR, cu teuri. PPR PN20 bari, cu fibra compozita Tmax 90, sau 95 grdC.
        La acm de la ultima chiuveta te întorci cu o teava de 20 mm inapoi la boiler și gata.
        Vor fi doua articole: 1. recilculare acm și 2. sistemul bucla ar și acm. Cand voi gasi timp…

Comentariile sunt închise.