sibotherm > Încălzire în pardoseală > Comentarii @ Ghid încălzire în pardoseală

Comentarii @ Ghid încălzire în pardoseală


   

Comentarii @ Ghid încălzire în pardoseală



Semnul = share direct paragraf (clic lung/tel.; dreapta/PC)

sibotherm app: Add..; sus-dreapta/PC

Mărire poze: clic lung; dreapta/PC

A fost de folos articolul? Am fi recunoscători pentru 5 stele pe Google. Mersi.

Despre autor

209 comentarii la „Comentarii @ Ghid încălzire în pardoseală” →share🔗clic👆lung pe data unui mesaj

    • Da, mulțumesc. Cred că nu am știut să explic ca să mă fac înțeles. E vorba de acea “însușire” a încălzirii în pardoseală, care când ajunge să fie într-un transfer de căldură, intre suprafața pardoselii și aer, de 3-4 grade diferență, și care la un aport de căldură solară din exterior, sau aport din interior, oameni mai mulți, cuptor aragaz, etc, nu se mai produce fenomenul de supraâncălzire, sistemul intrând în așa numitul fenomen de auto- reglare termică. Vroiam să înțeleg mai bine fenomenul, dar și condițiile ce trebuie să îndeplinească sistemul pentru a se auto- echilibra. Pot să mai spun că nu intervine în sistem când se întâmplă acest fenomen nici un fel de termostat. Vreau să vă felicit pentru această platformă despre încălzire, care este singura din România, de acest nivel de profesionalism. În România, față de alte țări nu există informație de calitate despre încălzirea în pardoseală, excepție această platformă a dvs. domeniul care se estimează că va avea vânzări pentru 2023, de peste 4 miliarde euro. Mulțumesc, pentru această platformă.

  1. Cred ca aveti dreptate . Nu-mi scade rangul sa recunosc asta.
    Dar dupa cum v-am spus , alegerea curgerii turbulente in colectorul Spirala de PDC a fost in anul 2014. Am intrebat pe forumul nemtesc despre cat consuma pompa de recirculare la curgere turbulenta pe partea de colector si am primit raspunsul de mai jos:
    would be surprised if you get a qualified answer to this question – difficult to measure and what counts is the overall result (COP) and not a special component at a special operating point. Today modulating brine heat pumps are widespread and replace the fixed-speed brine heat pumps. And the modulating ones run most of the (partial load) time with laminar flow in the brine circuit.

  2. Beispiel-Rechnung: 5 kW Heizleistung x 2000 h/a = 10.000 kWh/a Heizwärmebedarf / 125 m2 Wohnfläche = 80 kWh/ m2a
    Am mai vazut asta la nemti ca de la consumul de energie termica trec la puterea termica calculand 2000 de ore pe an .
    In cazul asta au trecut de la putere la energia termica .
    De ce 2000 de ore , nu-mi dau seama .

  3. Si in fisierul .pdf de mai jos scrie ca la circuitul cel mai defavorizat ecartul trebuie sa fie de max 5C.
    Si ca intotdeauna ii recomandat a se utiliza cel mai mic pas de montaj .
    Toate astea sint conform standardului EN 1264
    ==============
    The curves given in graph A.1 apply for a temperature differential [σ] with the following
    limit: 0 k < σ ≤ 5 k
    The value [σ] is the difference between the system’s delivery and return temperatures
    To apply this formula, we select the worst case room, i.e. the one with the greatest
    thermal power demand (not including the bathrooms). The thermal differential [σ] is
    set to be no greater than 5 K: if necessary, the panel in a room can be powered with
    more than one radiant circuit.
    It is advisable always to use the smallest value of the pitch (gap between adjacent
    pipes in the radiant panel).
    SIZING RADIANT FLOORSYSTEMS

    • Dvs afirmați, nu întrebați. Dar, ok, nu contează.

      Transferul depinde de viteză. Viteză prea mare în țeavă = curgere turbionară. Nasol, turbionar = pierderi imense de sarcină = pompa de circulație consumă inuman de mult.

      Acele țevi prin pământ nu sunt încălzire în pardoseală, sau, mă rog, instalație termică interioară. Cât consumă pompa de recirculare a nemților? Vă rog scrieți dvs, să nu caut io. Că dacă acea pompă absoarbe vreo 500 de Wați, ce-am făcut? Mda, poate consumă doar 50 Wați, nu știu.

      500 Wați * 24 re * 30 zile = 360 kWh * 0,65 lei/kWh = 234 lei. Puțin? Hmm!

  4. Mai jos se poate vedea ce scrie in memoriul tehnic de la un proiect de incalzire in pardosea.
    Ceea ce nu inteleg e ca : intr-un loc scrie temperatura de tur/retur de 31/28°C conform calculului si in alt loc deja apare 35/30.5°C .
    Pai ori e una , ori e alta . De ce apar doua temperaturi de tur/retur diferite ?
    ==========
    3.2.1 PARAMETRII CLIMATICI EXTERIORI
    – temperatura exterioară convenţională de calcul iarna text=-15°C
    – temperatura medie (zilnică lunară) vara tem=20.2°C
    – temperatura maximă zilnică vara tev=tem+Az=30.5°C
    3.2.2. TEMPERATURI INTERIOARE DE CALCUL
    Temperaturile interioare convenţionale de calcul s-au stabilit conform STAS sau la cerinţa beneficiarului. 23-24°C pentru toate incaperile.
    3.3 PREZENTAREA ŞI JUSTIFICAREA SOLUŢIILOR ALESE
    3.3.1 VALORILE REZULTATE ÎN URMA CALCULELOR
    Necesarul de căldură pentru încălzire rezultat din calcule este 3.7kW.
    Puterea instalată a sistemului de încălzire in pardoseala DCP1si DCP2 este 5446 W.
    Pentru a acoperi necesarul de apă caldă menajeră respectiv, puterea instalată de încălzire si pentru a avea o solutie cât mai simplă si eficientă s-a ales o pompa de caldura aer-apa, de 8 kW, monofazic.
    Sistemul de încălzire in pardoseala a fost dimensionat la o temperatura a agentului termic de 31/28°C conform calcului realizat.
    La iesirea agentului termic din unitatea interioara, este montat un rezervor de acumulare de 60l cu rol de rupere a presiunii, din care rezervor avem un grup de pompare, care alimenteaza circuitul de incalzire, dupa cum urmeaza:
    – 1 circuit de încălzire pt retea de incalzire in pardoseala care este alimentat cu agent termic la parametri de 35/30.5°C, mixarea realizandu-se prin o vana cu trei cai servomotorizata, cu debit nominal de 1.1 mc/h, Kvs=4 mc/h.
    Pentru preluarea dilatarilor si protectia instalatiei de suprapresiune s-a prevazut un vas de expansiune inchis cu sac de butil, avand volumul de 24l.

    • Dle, Luk, repet:
      1. curgere laminară: de-a lungul țevilor = pierderi de sarcină liniare. Pentru astea exisă nomograme cu vitezele economice și încărcările termice (volumetrice). M-aș îndoi să decidă vreun proiectant curgere turbionară de-a lungul țevilor. Așa, apare cavitație în pompe. Sau, pun pompele să tragă dintr-un puffer, că acolo se liniștesc apele = curgere laminară pe avalul pompelor. În amonte poate fi turbionară. Mă rog. Super-complicat. Mă gândesc că acel ghid (de unde ați decupat) se referă la cum să evităm turbionarea de-a lungul țevilor.
      2. curgere turbionară: în coturi, teuri, robineți, filtre, bla-bla = pierderi de sarcină locale, pe care, sh!t, nu le putem evita. Pentru astea există niște coeficienți pe care îi punem în ceva formule cu viteza etc. De-asta se laudă UPONOR hidraulic: cu fitinguri ce pot păstra diametrul țevilor și evitarea curgerii turbionare = pierderi de sarcină locale minime. V. îmbinarea cu manșon alunecător! Copiat, oricum, și de Rehau, și de Purmo.

      Liniare + locale = pierderile totale, care trebuie să fie mai mici decât disponibilul dat de pompă.

      IDEAL = pierderi totale mici-mici. Dacă pierderile astea ar fi zero = n-am avea nevoie de pompe nici de 10 Wați măcar.

      ¯(°_o)/¯ totuși, simplu aș spune.

      PS
      Credeți că degeaba încearcă Uponor să facă rugozitatea cât mai mică (țeavă super-lisă), pentru turbionarea, sau pentru laminarea curgerii?

      • Sint de acord cu D-voastra legat de grupul de amestec , ca nu trebuie grup de amestec , daca in casa exista doar un singur regim de temperatura , adica daca in casa va fi doar incalzire in pardosea fara radiatoare/calorifere . Aici sint perfect de acord cu D-voastra .
        Cursul e de la Romstal , intradevar , dar informatia din acel curs vine de la Uponor , si anume :
        cum se citeste o Nomograma de dimensionare termica .
        Asta a fost scopul meu cu postarea acestui curs , despre cum trebuie citita Nomograma de dimensionare termica pentru alegerea pasului de montaj in functie de finisaj , si de necesarul termic al camerei respective ( desiguar ca la calculul necesarului termic e nevoie de temperatura minima exterioara de calcul a localitatii unde e cladirea , de temperatura dorita in casa , de ecart si de finisajul dorit )

        • Dle Luk, nu sunt verificator de proiecte. Nu verific alții cum concep un proiect. Noi considerăm același regim de temperatură. Adică, impunem niște temperaturi de calcul: exterioară, interioară, tur, retur. În normative există temperaturi recomandate. Dar, io pot considera pe dormitor 22° (în normativ 20°), că așa vrea clientul. Tur/retur = 40/32° că așa vreau io, proiectantul. Dar, 40/32° rămâne regimul de temp. pe toată clădirea. În același timp, un proiectant poate considera n-șpe regimuri de temperatură. Rezultă n-șpe amestecuri șamd. Mie mi se pare foarte foarte dificil de calculat cu n-șpe regimuri; de asemenea, mai greu de gestionat în exploatare.

          PROIECTAREA ȘI LUMEA REALĂ
          Temperaturile de calcul nu le vom regăsi niciodată în lumea reală. După echilibrarea hidraulică, niciun circuit nu va avea perfect 40/32°. Temperaturi de calcul = valori de referință, la care ne referim, raportăm. Nu e ceva absolut, ca zero absolut, 0 K = −273,15 °C = −459,67 °F. A+++ de la o mașină de spălat = e mai ok decât una doar A+, dar nu știm o valoare absolută pentru o electrocasnică A+++. Nici anvelopa n-o putem calcula perfect, porozitatea șapei, regimul nu e perfect staționar, pot exista aporturi de căldură șamd. Of, of, câte variabile sunt în ecuație!

          INGINERI AUTO
          Să facă o mașină, lucrează sute (mii) de ingineri. Pot ei spune exact cât consumă mașina aia? Darmite, noi, un biet inginer pentru încălzirea unei case!?

          • Nu stiu . Nu ma pricep . De aceea va intreb pe D-voastra .
            Dar la teava de 17mm , 150m , 90L/h , curgere tubulenta si 95mbar pierdere de presiune , viteza e de : Strömungsgeschwindigkeit: 0,19 m/s
            Stiu ca nemtii , la colectorul orizontal pentru pompa de caldura sol-apa cu teava de 32mm si : 3 x 300m in pamant ( Slinky collector , colector spirala ) , au urmarit sa aiba curgere turbulenta , fiindca transferul termic intre sol si teava PE de 32mm e mai mare decat in cazul curgerii laminare .