Placă cu nuturi sau tacker? Placă cu nuturi sau polistiren extrudat (XPS)? Ce fel de polistiren încălzire în pardoseală? Plăcile cu nuturi și plăcile tacker sunt din polistiren expandat (EPS). Cam toată lumea știe că XPS e mai scump decât EPS, că XPS e mai rezistent mecanic, termic, la apă șamd.
Probabil, unii cititori ajung prea târziu pe această pagină.
| Șapă încălzire în pardoseală (IPAT) |
| Preț IPAT |
| Configurator IPAT |
| Teorie IPAT (sistem umed, uscat) |
| Folie aluminiu |
Polistiren IPAT de ce
În prezentări, „folie PS” sună altfel față de o folie de PlaStic.
ℹ️ Nuturile au 19..20mm. Atenție la grosimea de sub țevi!
De ce avem nevoie de polistiren sub țevile de încălzire în pardoseală?
Să nu împlântăm un milion de șuruburi în placă de beton pentru prinderea țevii. Polistirenul ajută la izolare termică și fonică. Însă, țevile pot fi pozate și fără polistiren: pe plasă sudată (de Buzău), ori pe șine/coliere, direct pe beton. Țevile pot fi chiar în placa de rezistență, fixate de armătură ș.a. situații.
De ce propunem fără placă cu nuturi?
Scurt/2: 1. Plăcile cu nuturi fură din contactul țevii cu șapa. Vezi despre contact în articolul Șapă încălzire în pardoseală. Supra-înălțăm temperatura agentului termic ⇒ eficiență mai slabă CTgaz și COP de 2..4×mai mic în cazul pompelor de căldură. 2. Nuturile fură din volumul șapei = inerție termică mai mică. Inerție termică mare = înmagazinare căldură (0,1..0,3°C) în tone de structură (ca un puffer de 200 tone), util pentru pompele de căldură, mai eficiente ziua, mai puțin puternice (kW) noaptea.
Ce este placa cu nuturi?
O placă de polistiren expandat (EPS) cu proeminențe de 2cm de forme pătrate (tendința) sau rotunde și folie de plastic deasupra. Pozele de prezentare cu țeava-ntre nuturi arată excelent.
Ce este placa tacker?
Polistiren expandat (EPS) crestat pentru a fi transportat în role. Deasupra există o plasă (ca cea de țânțari) să nu iasă agrafele și o folie de aluminiu cu pătrățele de matematică.
Contact șapă↔țeavă
Tendința este de nuturi pătrate, fixarea țevii e mai solidă.
În Rămânia, normal că nu se găsesc, dar există agrafe care ridică puțin țeava de la polistiren să intre șapa chiar și dedesubt, contact 360°. Supra-înălțare țeavă, nu temperatură agent termic.
Șapa va avea contact pe toată circumferința de 360° și pe toată lungimea țevii. Nasol, nu le prea găsim în Ro. Cu nuturi = contactul cel mai mic cu țeava, trebuie să supra-înălțăm temperatura agentului termic ⇒ eficiență mai slabă CTgaz și COP de 2..4 ori mai mic în cazul pompelor de căldură.
Bani placă cu nuturi
Banii pl[e]acă cu nuturi-le.
3 nuturi ⇒ pas 15cm
Deși mai ineficient pentru PdC/CTgaz, mai slab mecanic, termic și la apă, instalatorii și magazinele pun omu’ să dea cu:
- banii pe plăcile cu nuturi din EPS firav de 3×mai scumpe vs XPS;
- banii pe o pre-șapă sub expandatul fragil cu nuturi;
- banii pe o șapă fluidă peste nuturi (să atingă cât-de-cât țeava) de 3..4×mai scumpă vs șapa uscată;
- banii pe o țeavă mai scumpă, mai moale (nu mai bună; vezi Purmo vs Uponor vs Rehau) să li se îndoaie mai ușor, muncă mai simplă; țeavă moale, dar între nuturi n-o putem apăsa, călca;
- banii (fără o reducere vs XPS) pe un montaj mult mai ușor că doar pun plăcile cu nuturi pe o pre-șapă nouă, lisă, doar împing țeava cu piciorul între nuturi și nu le trebuie scule;
- banii pentru un rând de cărămidă în plus nu-i mai socotim. Straturile: cabluri, țevi de apă pe placă + pre-șapă + (eventual alt strat de polistiren) + EPS-nuturi + șapa propriu-zisă = vreo 16 cm.
Fără două șape
Orice forme, orice pas
Pe sistemul tacker și XPS, folosim orice forme și pași de oricâți cm. În proiect, calculăm pașii din 2,5 în 2,5cm. Iar, pe șantier, instalatorii își folosesc imaginația pe anumite arii, să nu fie golașe de țeavă, să fie țeavă sub talpa omului prin dușuri, holuri, dressing-uri șamd. Când clientul folosește placă cu nuturi, supradimensionăm țeava cu o unitate: de pildă, pasul de 17,5cm devine de 15cm.
Rezistență termică
Cum calculez rezistența termică?
R = g/λ
grosime în metri / conductivitate în W/mK, grad K sau Celsius
Există XPS cu λ=0,024 W/mK (chiar 0,02)
R = 5cm / 0,024 = 2,083 m²K/W
R = 15cm / 0,024 = 6,25 m²K/W
Plăcile cu nuturi Rehau Varionova 11 au 0,30 m²K/W. În mare, plăcile cu nuturi și tacker au între 0,30 și 0,80 (cele scumpe) m²K/W.
Oricum, noi nu prea stresăm clienții noștri să insiste pe izolarea termică a plăcii. Spre sol pierderile de căldură sunt mici, nu merită efortul financiar să le înjumătățească, vorbim de economii de 100..300W per casă. Bine, nici nu le propunem placă cu nuturi cu expandat de 1..2cm grosime.
Punți termice
O expresie prea tehnică, dar tot mai cunoscută. În cazul XPS (polistiren extrudat) nu folosim folie de aluminiu.
Apă
Extrem de rar să recomande vreun constructor, arhitect: expandat în pământ. Poate fi, dar bine hidroizolat. În schimb, fundațiile, placa peste sol, pereții demisolului etc. sunt termoizolați cu XPS.
Multă APĂ în construcție
Până la protocolul de uscare șapă (de fapt, uscare casă), există multă apă în: plăcile de beton armat, scări, centuri, cărămizi, mortar de zidărie, tencuială, lemn ș.a. elemente de construcție.
Oamenii observă ce consum termic imens este când fac uscarea chiar în iulie, chiar dacă uscarea e făcută după un an de la șapă.
Evident, apa există în permanență, nu dispare niciodată, doar că va fi în cantitate mult redusă.
Șapa și tencuiala (+ pereți, plăci șamd) reprezintă un puffer colosal
– și de umiditate; o absorb, o redau;
– și de încălzire/răcire; o înmagazinează, o cedează (0,1..0,3°C, foarte util pentru pompele de căldură adaptate meteo – sibotherm);
– și de zgomote, vibrații ș.a.
🤭 O 🏡 de om ar trebui să fie din beton, cărămidă, tencuială etc. (inerție termică), nu ca halele, mall-urile și birourile din rigips și sticlă. V. Izolație termică.
În prezentări: Folia PS (plastic) peste nuturi nu lasă apa din șapă să treacă. Să treacă unde? La propriul polistiren expandat, corect. Placa din beton armat, chiar dacă e turnată de un an, tot conține o cantitate de apă.
Placa peste sol ar trebui hidroizolată pe dedesubt, omul NU se bazează pe folia PS a plăcilor cu nuturi. Placa cu nuturi nu va rezolva nicidecum vreo problemă cu infiltrațiile de apă din pământ.
Zgomot
Enervant, nu găsim fișe tehnice în care să scrie și despre decibeli. Într-adevăr, polistirenul (fie expandat, fie extrudat) nu este un material dedicat zgomotului. În descrieri tehnice: diminuează zgomotul. Oricum, fără cercetări de laborator, nu cred că 1cm de expandat izolează sonor mai bine decât 3cm de extrudat și invers.
Pătrățele
N-au excelat la geometrie, dar acum celebrii instalatori nu mai pot fără pătrățele. Hmm, dac-a fi pas de 7,5cm!? Trecem la algebră?
PUR, PIR ș.a.
Există foarte multe soluții pentru izolare termică și/sau prindere țevi registre de încălzire în pardoseală: PUR, PIR, plută șamd.
Nuturi fără polistiren
Pentru un sistem scund, pot fi folosite plăcile cu nuturi fără polistiren. Există pentru țevi de 9,9mm; 12, 16, 17, 20+ mm. Optim ar fi ca plăcile să fie găurite pentru ca șapa să poată face priză cu placa de rezistență (șapă în aderență).
Aceste plăci pot fi și peste diverse materiale termoizolatoare de diferite grosimi în care nu pot fi folosite agrafele ca fixare solidă.
Nuturi vs tacker vs XPS
° XPS 3..5 cm R=1,0..1,7m²K/W, rezistență termică de 2..3..4× mai bună vs EPS-nuturi;
° XPS cu falț = îmbinare bună între plăci, pătură continuă (contra curgere șapă), ancorare bună agrafe;
° XPS insensibil la apă (nu cere hidroizolare dedesubt, deasupra) vs nuturi/tacker deteriorat de apă;
° XPS = plăci rigide, nu crapă ușor pe șantier la așezare, apăsare, călcare, manevrare, manipulare, bătaia vântului;
° EPS-nuturi = contact mult mai mic, doar deasupra și jumate pe laterale între țeavă și șapă;
° EPS-nuturi = volum nuturi înlocuiește volum șapă, inerție termică mai mică (v. începutul articolului).
° EPS-nuturi = avantaj pentru instalator = montaj ușor al țevilor (împingere cu piciorul), nu aplecare, nu trebuie doi oameni, nu trebuie scule (tacker agrafe).
Plăcile se petrec pe toate cele 4 laturi.
